- Pro Vita București: Familie contra Stat, Părinte contra „Expert” – Confruntarea continuă prin proiectul „România Educată”
PRO VITA (București) și Alianța Familiilor din România s-au alăturat altor zeci de asociații și fundații pro-familie într-o poziție comună cu privire la proiectul „România Educată”, pus în dezbatere publică de administrația prezidențială și realizat de aceasta împreună cu experți din domeniu.
Observațiile și propunerile din Memoriul realizat de Alianța Părinților vizează aspecte precum reducerea vârstei minime pentru școlarizarea obligatorie, „educația parentală”, obligativitatea – fie și sugerată – a vaccinării, folosirea tehnologiei în procesul de învățământ și promovarea în școli a unei foarte neclare „diversități”.
Dincolo de aspectele punctuale însă, din Memoriu transpare, ca un numitor comun, preocuparea semnatarilor față de restrângerea autorității parentale. Este o temă recurentă, chiar dacă mai puțin vizibilă, în viața societății românești. De la eliminarea simbolurilor religioase din școlile publice la promovarea avortului și a contracepției la adolescenți, de la obligativitatea grădiniței la înființarea avocatului copilului, de la cazul Bodnariu la recenta infamă „Strategie privind educația parentală”, de la vaccinarea obligatorie la suprimarea informării publice pe această temă, vizată a fost mereu slăbirea autorității părintelui.
Dar nu pentru ca această autoritate să-i fie transferată, așa acum se pretinde, copilului. Soarta lui, de care depinde soarta societății de mâine, va fi decisă de tot de adulți, doar că aceștia nu vor mai fi părinții, ci funcționarii statului și „experții”. Ultimii, departe de a fi cenzori ai autorității publice, participă nemijlocit la extinderea ei, interesul lor fiind adesea unul pecuniar. Spre exemplu, în „Strategia de educație parentală” erau prevăzute să fie alocate sume enorme al căror beneficiar erau chiar grupurile de „experți și ONG-uri” ce urmau să realizeze campaniile de „educare” a părinților.
Pe măsură ce strategiile care să „promoveze drepturile copilului” și instituțiile care să poată fi „sesizate cu încălcarea drepturilor copilului de către persoane private” se înmulțesc îngrijorător, remarcăm absența, din aproape oricare document și strategie, a referirilor la o încălcare a drepturilor copilului de către autoritatea publică.
Și în cazul „României Educate”, supus scrutinului este, în mod eronat, tot părintele. Proiectul abundă în abordări paternaliste și tehnocratice, bazat pe competența presupus superioară a experților și tehnocraților, iar părintele este văzut doar ca un beneficiar secundar, pasiv al acestor politici.
Semnatarii Memoriului – Alianța Părinților împreună cu cele 60 de asociații și fundații pro-familie – insistă, în primul rând, ca autoritatea publică să fie prezentă cât mai limitat în viața familiei. Dacă ne dorim ca ea, familia, să redevină centrul vieții sociale, să fie redusă sărăcia, să fie îmbunătățită starea generală de sănătate ori să crească nivelul de educație, trebuie stopat „ajutorul” dat cu forța de binomul alcătuit dintr-un Stat greoi, incapabil, în general, să gestioneze până și treburi publice esențiale, și o pleiadă de ONG-uri producătoare de strategii și de „experți” cu o orientare ideologică cel puțin discutabilă.
Petre Costea, Alianța Familiilor din România
Bogdan Stanciu, PRO VITA (București)
- Gabriel Popa/ ActiveNews: Un pas important spre ETATIZAREA copiilor
Ecaterina Andronescu susține ideea că ultimii doi ani de grădiniță trebuie să fie obligatoriu – și că ultimii doi ani de liceu trebuie să fie, de asemenea, obligatorii.
„Menținerea unui copil sau adolescent mai mult în școală înseamnă să îl pregătești mai bine pentru viață”, spune ministra învățământului. Serios? A oricărui copil? Pentru că există elevi pentru care și primii doi ani de liceu sunt prea mult. Și care au, poate, vocație pentru sport sau pentru lucruri practice. Sau care vor să lucreze de la 16 ani – cu aceștia ce facem?
Cât despre ultimii doi ani de grădiniță obligatorii – cum rămâne cu cei șapte ani de acasă? Dacă unele familii vor și pot să își educe copiii acasă, în primii șase sau șapte ani, cu aceste familii cum rămâne?
Așadar, facem politici în învățământ aplicând așa, lozinci generaliza(n)te? Doar pentru că acesta este „trendul european” în care copiii trebuie să fie, practic, NAȚIONALIZAȚI de Stat, iar Statul trebuie să aibă control total asupra felului cum ne educăm copiii? Și cu această lozincuță încearcă ministresa Ecaterina Andronescu să își acopere agenda din în spate, pe care trebuie să o promoveze? Să vedem și cum merge votul, într-o perioadă în care mai toate proiectele PSD sunt blocate. Dacă acesta trece cususținere largă, agenda și împingerea ei vor fi cu atât mai clare.
P.S.: Aceeași ministresă anunță că dorește și desființarea examenelor de clasa a VIII-a – pentru că în 2020 învățământul obligatoriu ar putea începe la 5 ani pentru a se termina în clasa a XII-a. Așadar, să facem totul pentru ca ai noștri copii să stea cât mai mult în școală. Și cum se va face diferențierea, la clasa a VIII-a, fără evaluarea națională și repartiția computerizată?Dacă se va intra după mediile din gimnaziu, copiii care au avut profesori exigenți și au învățat carte vor ajunge la liceele tehnologice, iar cei care au trecut ca gâsca prin apă vor ajunge la liceele de elită. Și ministresa vrea să implementeze asta din 2020. Nu contează așadar performanța și diferențierea în funcție de vocație; contează doar să stea practic TOATĂ copilăria în școală – încolonați, îndoctrinați, supravegheați.
Un număr de 62 de organizații non-guvernamentale au depus vineri, 8 martie 2019, la sediul Administrației Prezidențiale, un memoriu prin care își exprimă obiecțiile legate de controversatul proiect al președintelui Klaus Iohannis, „România Educată”, ce se dorește a fi implementat la nivel național în România. Proiectul este susținut public de către Victor Rebengiuc, Oana Pellea sau Mihail Șora. Memoriul depus vineri la Cotroceni urmează să fie înaintat și Ministerului Educației Naționale Acest document realizează o analiză pe puncte a inițiativei prezidențiale „România Educată”, semnalând la fiecare capitol observații și aducând propuneri.
După cum se arată în preambulul memoriului intitulat „Observații și propuneri privind proiectul România Educată”, „Alianța Părinților din România, organizație națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenția asupra unor prevederi ale programului România educată, program inițiat de Președintele României și aflat în dezbatere publică. Observațiile noastre vizează următoarele aspecte: Școlarizarea obligatorie, începând cu vârsta de 5 ani; Educația parentală; Ideologia de gen; Obligativitatea vaccinării; Folosirea tehnologiei; Promovarea diversității în școli.
Însoțim obervațiile noastre de un set de propuneri, menite să îmbunătățească atât procesul instructiv-educativ, cât și relația profesor – elev – părinte. Totodată, solicităm inițiatorilor proiectului România educată lămurirea terminologiei folosite în mod evaziv, pentru definirea obiectivelor și acțiunilor propuse precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect.”
În exclusivitate pentru ActiveNews, d-l Cristian Filip, președintele Alianței Părinților din România, a transmis vineri la ieșirea de la Palatul Cotroceni, unde a depus întâmpinarea la proiectul „România Educată” din partea a 62 de asociații și fundații, următoarea declarație:
„Alianța Părinților din România a analizat cu atenție proiectul președintelui Iohannis numit România educată și, în urma acestei analize, noi am tras niște concluzii pe care le-am prezentat într-un memoriu pe care l-am înaintat către Președinția României, chiar astăzi, și pe care îl vom înmâna și la Ministrul Educației Naționale.
Remarcăm că liniile directoare ale acestui Proiect (care se dorește a fi unul inovativ și reformator) înseamnă reluarea unor proiecte care au fost lansate în spațiul public românesc în ultimii ani și referitor la care populația României s-a exprimat deja refuzându-le în mod clar.
Prin insistența pe acest subiect, Proiectul prezidențial România Educată aduce atingere, intră în contradicție cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, cu Convenția Drepturilor omului și a libertăților fundamentale, cu Constituția României și nu în ultimul rând, cu Codul Civil.
Precizăm că în toate împrejurările de până acum, legate de toate proiectele care sunt enumerate, noi ne-am opus și am făcut-o nu pe principii emoționale, ci foarte temeinic fundamentat științific.
De aceea, în concluzie, și în numele părinților pe care îi reprezentăm, Alianța Părinților, ca și toate celelalte 62 de O.N.G.-uri care au semnat acest memoriu, solicităm inițiatorilor programului România Educată să țină cont de prevederile Constituției și legilor țării noastre, de tratatele internaționale la care România este parte, de Drepturile omului, de principiile democratice și normele bunului simț și, nu în ultimul rând, de ethosul și valorile morale ale poporului român”.
Inițiatorii memoriului critică lipsa de transparență în elaborarea strategiilor privitoare la Educație în România, ingerința unor idei și ideologii străine de cultura și civilizația românească, atragerea în dezbatere doar a unor O.N.G.-uri favorabile curentului progresist, cheltuirea iresponsabilă a banilor publici pe acest proiect educațional, implicând resurse uriașe de timp și de lucru (2 ani și 60 de organizații partenere, conform Administrației Prezidențiale), cu rezultate sub așteptări, care produc nemulțumire în societate.
Proiectul „România Educată” a mai fost criticat și de fostul Ministru al Educației, Mircea Micle, care a spus că „Este atât de vag, încât nu va produce niciun fel de soluție concretă”, fiind „o colecție de sloganuri”.
Iată memoriul depus de cele 62 de ONG-uri:
OBSERVAȚII ȘI PROPUNERI
PRIVIND PROIECTUL „ROMÂNIA EDUCATĂ”
Alianța Părinților din România, organizație națională care are drept scop apărarea, promovarea și întărirea drepturilor părinților din România, precum și implicarea decisivă și responsabilă în procesul educației copiilor și tinerilor, conform valorilor morale, filozofice și de credință ale părinților acestora, atrage atenția asupra unor prevederi ale programului „România educată”, program inițiat de Președintele României și aflat în dezbatere publică. Observațiile noastre vizează următoarele aspecte:
- ȘCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
- EDUCAȚIA PARENTALĂ
- IDEOLOGIA DE GEN
- OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
- FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
- PROMOVAREA DIVERSITĂȚII ÎN ȘCOLI
Însoțim obervațiile noastre de un set de propuneri, menite să îmbunătățească atât procesul instructiv-educativ, cât și relația profesor – elev – părinte. Totodată, solicităm inițiatorilor proiectului „România educată”, lămurirea terminologiei folosite în mod evaziv, pentru definirea obiectivelor și acțiunilor propuse precum și operaționalizarea conceptelor menționate în proiect.
1. ȘCOLARIZAREA OBLIGATORIE, ÎNCEPÂND CU VÂRSTA DE 5 ANI
În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Învățământul primar”, pag. 18 se face următoarea referire la învățământul primar:
„Învățământul primar este o formă de educație teoretică (cu trimitere la elemente din practică), care se desfășoară sub îndrumarea unui învățător pentru fiecare clasă, cu profesori pentru anumite discipline. Are o durată de cinci ani și începe la vârsta de 5 sau 6 ani.”
Observații:
➢ Argumentele curente pentru scăderea vârstei de începere a școlarizării nu au un suport științific concludent, așa cum recunosc o serie de rapoarte de cercetare din Irlanda de Nord și Anglia (țări europene cu cea mai scăzută vârstă de școlarizare, 4 ani), dar și pe plan mondial. (C. Perry, 2011; C. Sharp, O’Donnell, 2007, S.P. Suggate, 2009)
➢ Cercetările recente evidențiază efecte negative semnificative ale angajării premature a copiilor în activități de învățământ instituțional, în special în cele de tip formal. De exemplu, Terman Life Cycle Study din SUA, un studiu longitudinal desfășurat pe perioada a peste opt decenii, arată că, în medie, școlarizarea timpurie este asociată cu „rezultate mai slabe, inclusiv pregătire mai slabă la matematică, educație mai scăzută în ansamblu, anumite dificultăți la mijlocul vieții, consum mai mare de alcool și o mortalitate mai mare.” (M. Kern & S. Friedman, 2009; S. Friedman, 2011) Autorii acestui studiu conchid că maturitatea psihologică și gradul general de pregătire pentru situația școlară, iar nu inteligența și vârsta, sunt factorii relevanți pentru a decide când ar trebui copiii să meargă la școală. De asemenea, alte studii scot în evidență scăderea motivării de a citi și o înțelegere mai slabă a textelor la copii care încep mai timpuriu (5 ani) să învețe să citească. (S.P. Suggate, E. Schaughency & E. Reese, 2013)
➢ Studierea tipurilor de relații între copii și părinți în primii ani de viață arată că acestea sunt decisive pentru sănătatea mintală a copiilor și dezvoltarea lor de-a lungul întregii vieți.(M. Hyson & H.B. Tomlinson, 2014) În acest sens, autorități de talie mondială în domeniul științelor dezvoltării atrag atenția că scăderea influenței parentale în educația copiilor în favoarea influenței grupului de copii de vârstă apropiată („peer orientation”) subminează unitatea familiei, periclitează dezvoltarea sănătoasă și favorizează o cultură a tinerilor bazată pe ostilitate și hipersexualizare. (G. Neufeld & Gabor Maté, 2011).
➢ Studii efectuate în Norvegia demonstrează efectul pozitiv pe care creșterea timpului dedicat îngrijirii copiilor acasă – prin reducerea timpului de lucru al mamelor – îl are asupra performanțelor școlare ale acestora, în timp ce participarea mamelor pe piața forței de muncă este corelată cu efecte negative asupra educației și succesului ocupațional al copiilor. (E. Bettinger et al, 2013; V.F. Haaland, 2013)[1]
➢ Multe țări civilizate oferă o diversitate de alternative de școlarizare, printre care Homeschooling-ul este o alternativă de real succes. În SUA în 2018 existau peste 2.5 milioane de copii care practicau homeschooling, această formă de educație fiind reglementată cu succes in țări precum Irlanda, Canada, Italia, Australia, Israel, Franța, Marea Britanie, Polonia, Austria, Belgia, Ungaria, Finlanda, Elveția și altele.
Numeroase studii întreprinse au arătat că tinerii școliți acasă au obținut rezultate mai bune decât elevii din școlile publice sau private. Rezultatele foarte bune ale educației prin homeschooling sunt cunoscute in mediul academic încă din anii ’70-80 (RS Moore et al, Journal of School Health, February 1986, Vol. 56, No.2-73)[2]
O altă concluzie a acestor studii a fost că tinerii ar trebui feriți de educația formală până la vârsta de 7-8 (unii copii chiar până la 10 ani), datorită faptului că dezvoltarea simțurilor, coordonarea, dezvoltarea neurologică și cognitivă ajung la pragul potrivit de-abia la aceste vârste.
Propuneri:
– Învățământul obligatoriu începe după vârsta de 7 ani
– Diverisificarea posibilităților de școlarizare prin introducerea posibilității de educație acasă (homeschooling), nu doar pentru persoanele cu nevoi sau cerințe speciale, cum prevede în prezent legislația specifică.
2. EDUCAȚIA PARENTALĂ
În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, capitolul „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Învățământul primar”, pag. 18 se precizează :
„Consilierii școlari sprijină demersuri importante pentru sistemul de educație cum ar fi: prevenirea abandonului școlar, educația parentală, prevenirea violenței și bullying-ului, orientarea în carieră.”
În „Rapoartele celor șapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educațional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26 se propune, pentru îndeplinierea pentru obiectivului Creșterea accesului la educație de calitate pentru toate categoriile sociale, în special a celor provenite din medii dezavantajate, sub-reprezentate în acest moment:
Implementarea unor programe de conștientizare și sprijin pentru părinți, pentru ca ei, la rândul lor, să-și poată sprijini copiii să-și înțeleagă identitatea.
În același document, la pag. 29, pentru îndeplinirea obiectivului Intensificarea eforturilor de sprijinire a cetățenilor pentru recuperarea eventualelor diferențe educaționale și pentru a evita perpetuarea unor inechități sociale, se propune:
Dezvoltarea și implementarea de Programe pentru părinți (de conștientizare, consiliere și sprijin) care să îi ajute în implicarea în educația copiilor și să crească gradul de conștientizare a responsabilităților pe care părinții le au în privința educației copiilor.
Observații:
➢ Proiectul „Strategia națională de educație parentală 2018-2025” a fost retras, anul trecut, de Ministerul Educației Naționale, după sesizările a mii de părinți revoltați, dar și a unor instituții importante, precum Academia Română, Biserica Ortodoxă sau cea Catolică.Proiectul prevedea înființarea unei rețele de educatori parentali care urmau să redefinească modelul familiei firești, dar și înlăturarea stereotipiilor de gen. Astfel, strategia sublinia obligația familiilor de a se „adapta noilor ideologii” și de a experimenta „noi practici în relație cu copiii”. Zeci de mii de părinți au solicitat retragerea acestui proiect, pe motiv că încalcă dreptul la educație al copilului, precum și pe cel al părinților acestuia de a-l educa conform convingerilor lor religioase si filozofice, asa cum acesta a fost recunoscut prin tratatele internaționale la care România s-a angajat.
Propunere:
– Consultarea organizațiilor nonguvernamentale de părinți din țară, în vederea elaborării unor cursuri opționale și gratuite de educație parentală pe principii morale, urmărind dezvoltarea armonioasă a copiilor, în spiritul normalității, echilibrului, bunului-simț și al respectului față de valorile tradiționale ale poporului român. Pentru a nu importa modele neviabile din alte state, unde ele deja își arată efectele perverse ori pentru a adapta modele și tehnici la specificul și ethosul nostru educațional, propunem colaborarea între entități relevante din domeniul educației (institute și centre de cercetări în domeniul educației, Academia Română și Ministerul Educației), și ONG-uri ce reprezintă părinții, pentru a găsi metodele și tehnicile optime de abordare a educației parentale.
3. IDEOLOGIA DE GEN
a. În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32, se propune următorul scenariu:
„Maria are 6 ani, este absolventă de educație timpurie. Ea este caracterizată printr-o capacitate de auto-reglare astfel încât să ajungă singură la o stare naturală de bine (echilibru cognitiv – socioemoțional). Este un copil creativ, fericit și cu un sentiment de siguranță fizică și emoțională, are noțiuni de bază despre sănătatea corpului și înțelege diferențele de gen.Simultan, Maria are deprinderi elementare de viață, în raport cu tot ceea ce este în jur (igienă, comunicare, socializare). Mai mult, Maria își cunoaște rădăcinile, comunitatea și înțelege modul în care acestea relaționează între ele.”
b. În „Rapoartele celor șapte grupuri de lucru tematice” – „Echitatea sistemului educațional – Raport Grupului de lucru nr. 2”, pag. 26) se propune „Implementarea unor programe de conștientizare și sprijin pentru părinți, pentru ca ei, la rândul lor, să-și poată sprijini copiii să-și înțeleagă identitatea.”
Observații:
➢ Colegiului American al Medicilor Pediatri avertizează că ideologia de gen le face rău copiilor:„Convingerea unei persoane că este ceea ce de fapt nu este reprezintă cel mult un semn de gândire confuză. Când un băiat sănătos din punct de vedere biologic crede că este fată sau o fată sănătoasă din punct de vedere biologic se crede băiat, există o problemă psihologică de factură obiectivă, iar aceasta se găsește în mintea, nu în organismul respectivei persoane și de aceea trebuie tratată ca atare. Acești copii suferă de tulburare de identitate de gen (disforie de gen).”[3]
Concluziile pediatrilor americani:
➢ Ceea ce medicii tratau odată ca fiind o boală mintală, comunitatea medicală afirmă în prezent în mare măsură și chiar promovează ca fiind ceva normal.
➢ Tulburarea de identitate de gen, a fost redenumită „disforie de gen”, în 2013.
➢ Identitatea de gen înnăscută este un mit care nu are nici o bază științifică. Spre exemplu, Manualul de Sexualitate și Psihologie al Asociației Americane de Psihologie recunoaște că, înainte de promovarea pe scară largă a afirmării tranziției, 75-95% din copiii pre-puberi, care au avut tulburări în legătură cu sexul lor biologic, în cele din urmă, au depășit acea suferință. Marea majoritate au ajuns să-și accepte sexul biologic până la sfârșitul adolescenței, după ce au trecut în mod natural prin pubertate.[4]
➢ Hormonii încrucișați sunt asociați cu riscuri periculoase pentru sănătate.
➢ Ideologia de gen reprezintă un „abuz instituționalizat asupra copilului.”
Propunere: eliminarea termenilor care fac trimitere la teoria genului și care, desfășurate în cadrul orelor de curs, cu atât mai mult de la vârste fragede, de minori, ar putea afecta echilibrul psihic și dezvoltarea firească a copiilor noștri.
4. OBLIGATIVITATEA VACCINĂRII
În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030”, cap. „Structura sistemului educațional. Scenarii propuse”, subcapitolul „Descrierea sistemului de educație din anul 2030 conform scenariului 1- Educația timpurie”, pag. 16) se afirmă:
➢ „Activitatea din creșe/centre de zi este axată atât pe servicii de educație timpurie, cât și pe servicii de îngrijire a copilului, pe dezvoltarea și stimularea motrică, emoțională și verbală a acestuia. Este derulată de personal de îngrijire și personal specializat (educatori-puericultori, psihologi, medici și asistente medicale), cu studii terțiare, în spații comune, cu servicii medicale și de triere bine organizate (de exemplu, vaccinarea obligatorie a copiilor este verificată), cu servicii psihologice, de logopedie și educație parentală.”
Observații:
Amintim că proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie a fost retras din Parlament anul trecut, ca urmare a reacției fără precedent a reprezentanților societății civile, care au atras atenția asupra implicațiilor negative pe care obligativitatea acestui act medical le-ar putea avea din perspectivă medicală, juridică, etică, socială, economică și umanitară asupra societății românești în ansamblul său.
Organizațiile de părinți, reprezentate la consultările publice pe marginea acestui proiect de lege, au solicitat autorităților respectarea drepturilor și libertăților persoanei în privința accesului la și a aplicării de diverse proceduri, tratamente sau intervenții medicale de orice natură, asigurarea respectării principiilor supreme ale prevalenței interesului individual față de cel al societății, ale integrității și securității fizice a persoanei și al consimțământului informat, respectarea drepturilor părinților în privința creșterii, îngrijirii și educării copiilor lor, în conformitate cu art. 48 din Constituția României, prin obținerea acordului lor prealabil, expres și neechivoc cu privire la orice intervenții medicale sau de altă natură asupra copiilor lor.
Propunere: Eliminarea referirilor la obligativitatea vaccinării copiilor.
5. FOLOSIREA TEHNOLOGIEI
În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 32 se afirmă:
„De asemenea, Maria are următoarele abilități și competențe:
•să se joace cu copiii, să se împrietenească cu alți copii, să dezvolte relații funcționale cu aceștia, dar și cu adulții cu care inter-acționează (părinți, profesori etc.);
•să mănânce și să se îmbrace singură, să își aranjeze lucrurile și să facă ordine în camera ei;
•să înțeleagă natura și mediul înconjurător;
•să facă adunări și scăderi simple;
•să folosească cuvinte de bază în limba engleză sau într-o altă limbă de circulație internațională și să vorbească corect limba română;
•să urmeze exemplul adulților din viața ei;
•să aleagă între diverse opțiuni/variante de învățare, joacă, interacțiune și să se adapteze la cerințele societății, să folosească tehnologia;
•să fie un partener de discuție, alături de părinți și grădiniță, în chestiunile care o privesc;
•să înțeleagă ce îndatoriri are în familie și la grădiniță;
•să fie tolerantă, să îi pese de colegii ei, de animale și de natură;
•să înțeleagă într-o mare măsură valoarea banilor;
•să facă diferența între adevăr și falsitate, între realitate și fantasme”
Observații:
Specialiștii atrag atenția asupra efectelor nocive pe care folosirea tehnologiei le are asupra sănătății copiilor. Spre exemplu, biofizicianul Virgiliu Gheorghe este convins că introducerea manualului digital – prevedere ce se regăsește în viitoarea lege a educației – se va dovedi în următorii câțiva ani unul dintre cele mai mari eșecuri din istoria școlii moderne românești: „Vom fi martorii apariției nu numai a unei generații practic analfabete, ci și a unei generații în care problemele de învățare și dizabilitățile mentale vor constitui principala chestiune cu care se vor confrunta părinții, instituțiile din domeniul educației și sănătății din țara noastră. Cine va răspunde în fața legii și a poporului român pentru această măsură abuzivă și irațională prin care se încearcă înlocuirea manualelor cu tabletele în România?”
De asemenea, profesorul Manfred Spitzer, neurolog și director medical al Spitalului Universitar Psihiatric din Ulm, Germania, atrage atenția și asupra faptului că „dispozitivele digitale sunt dăunătoare pentru învățat și, prin urmare, pentru dezvoltarea mintală a copiilor”. Potrivit lui Spitzer, media digitală – adică, computere, smartphone-uri, console de jocuri și televizoare – nu numai că ne schimbă viețile, ci ne înnebunește la propriu pe noi și copiii noștri, promovând un proces de „declin mintal” (demență)[5].
Propuneri:
– Eliminarea referirilor la necesitatea utilizării de către copii a tehnologiei;
– Interzicerea utilizării telefonului mobil și a tabletei în unitățile școlare și introducerea, în cursurile de educație parentală, a informațiilor privind nocivitatea utilizării excesive de către copii a dispozitivelor digitale, mai ales la învățământul primar și gimnazial.
6. PROMOVAREA DIVERSITĂȚII ÎN ȘCOLI
a. În documentul „Viziune și strategie 2018 – 2030” – „Obiectivele sistemului de educație timpurie 2018 – 2030” – „Profilul copilului la finalizarea studiilor”, pag. 27, se propune „revizuirea /dezvoltarea materialelor educaționale, a resurselor și a proceselor din școală (de exemplu, cel de admitere în ciclul secundar), pentru ca ele să promoveze diversitatea, în special în școlile care integrează imigranți/persoane care solicit azil politic/copii cu dizabilități etc.”
b. În același document, la pag. 29, se propune:
„Consolidarea și dezvoltarea cadrului legal și de politici educaționale pentru prevenirea și combaterea discriminării și segregării în educație, care să includă:
– Un cod non-discriminare și promovarea diversității în școli (cu sancțiuni pentru încălcarea lor);
– O metodologie de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară.
Observații:
Pe data de 26 septembrie 2017, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a publicat proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Strategiei naționale „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022.
Proiectul prevede, între altele:
– Materia „Educație civică” va include informații cu privire la: nediscriminare, egalitatea de sanse, diversitate și toleranță, grupuri vulnerabile;
– Curricula va fi modificată de către Ministerul Educației cu susținerea CNCD până la sfârșitul anului 2020.
– Includerea unor elemente ce permitdiscutarea principiilor egalității și nediscriminarii transversal în orele de matematică, literatură și istorie, prin încurajarea editurilor de specialitate să asigure dezvoltarea de resurse educaționale…, cu susținerea CNCD și a Ministerului Educației.
– Stabilirea de sanctiuni pentru cadrele didactice care încalcă prevederile egalității și nediscriminării și a unui proces intern prin care părinții și elevii pot depune plângeri anonime sau oficiale privind atitudinea discrimatorie a unor cadre didactice;
– Includerea materiei „Egalitate și nediscriminare” ca disciplină obligatorie pentru elevii liceelor cu profil pedagogic;
– Manualele școlare și materialele didactice vor fi avizate de CNCD înainte de aprobarea dată de Ministerul Educației.
– CNCD și Ministerul Educației vor stabili măsuri în domeniul egalității, diversității și nediscriminării, prin care să evalueze toate manualele didactice.
Propuneri:
– Clarificarea expresiei „cod non-discriminare și promovarea diversității în școli” (Ce prevederi cuprinde acest cod non-discriminare? Se vor lua în calcul obiective de tipul celor cuprinse în Strategia națională „Egalitate, incluziune, diversitate” pentru perioada 2018-2022? Ce sancțiuni se vor stabili, în ce condiții și ce autoritate răspunde de stabilirea acestor sancțiuni?)
– Oferirea unor lămuriri privind „metodologia de monitorizare, prevenire și intervenție în cazul identificării unor situații de segregare școlară” (Ce va cuprinde această metodologie? În baza căror legi va funcționa? Care sunt autoritățile responsabile de „identificarea situațiilor de segregare școlară”?)
Concluzii
Având în vedere cele expuse mai sus, solicităm regândirea programului „România educată”, astfel încât obiectivele acestuia să nu intre în contradicție cu următoarele prevederi legale:
➢ Art. 14 alin. 3 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene: „Libertatea de a înființa instituții de învățământ cu respectarea principiilor democratice, precum și dreptul părinților de a asigura educarea și instruirea copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice și pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile interne care reglementează exercitarea acestora.”
➢ Art. 2 din Protocolul adițional laConvenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale: „Nimănui nu i se poate refuza dreptul la instruire. Statul, în exercitarea funcțiilor pe care și le va asuma în domeniul educației și învățământului, va respecta dreptul părinților de a asigura această educație și acest învățământ conform convingerilor lor religioase și filozofice.”
➢ Art. 29 alin. 6 din Constituția României: „Părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine.”
➢ Art. 487 din Codul civil: „Părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de (…) educația, învățătura și pregătirea profesională a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.”
În concluzie, în numele părinților pe care îi reprezentăm, solicităm inițiatorilor programului „România educată” să țină cont de prevederile Constituției și legilor țării, tratatelor internaționale privind drepturile omului, principiilor democratice și normelor bunului simț, precum și ethosului și valorilor morale ale poporului român.
De asemenea, solicităm Administrației Prezidențiale organizarea unor ample dezbateri și consultări naționale publice cu toți factorii de răspundere implicați în probleme care privesc pe copiii și tinerii acestei țări, și care sunt în drept să se pronunțe asupra lor: părinți, educatori, reprezentanții cultelor recunoscute de lege, specialiști în problemele abordate.
În caz contrar, vom considera demersul dumneavoastră echivoc, formal, nejustificat, netransparent, părtinitor și nedemocratic, nefiind în interesul cetățenilor care v-au mandatat în funcțiile pe care le ocupați și astfel vom avea îndreptățirea de a acționa în consecință.
Cristian Filip
Președinte, ALIANȚA PĂRINȚILOR
Se aliază demersului următoarele asociații:
1. Pro Decizii Informate
2. Liga pentru Identitate Națională
3. Scut Botoșănean
4. Uniunea Vatra Noastră Românească – filiala Botoșani
5. Fratia Ortodoxa Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Purtatorul de Biruinta
6. Ajuta Oamenii Prahova
7. Basarabii
8. Sfintii Martiri Brancoveni
9. Fundatia Justin Parvu
10. Pro Consumatori
11. Asociatia pentru Revigorarea Tradiției si
12. Asociația pentru Toleranță în Spațiul Public
13. Familia Românească
14. Tradiția Românească
15. Asociatia Simplu
16. Calea Neamului
17. Asociatia pentru Apararea Familiei si Copilului
18. Asociatia Parintilor pentru Educatie Sanatoasa
19. Prologos
20. Institutul pentru Cercetari Psihosociale si Bioetica
21. Fundatia pentru Stiinta si Sanatate
22. Fundatia Arsenie Boca
23. Alianta Noastra Romania
24. Asociația Bucovina Profundă
25. Fundația Sfinții Martiri Brâncoveni – Suceava
26. Asociația Provita Bucovina
27. Asociația Culturală Sfântul Mitropolit Dosoftei
28. Asociația Europa Veche
29. Asociația Psaltichia
30. Fundația Pentru Oameni
31. Asociația Brațe pentru CER
32. Mscarea Romanilor Lberi
33. Asociația Rost
34. Asociația Predania
35. Federeția Provita Ortodoxă
36. Asociația Pro Filiis
37. Asociația Pro Vita Sfantul Brancoveanu filiala Pitesti
38. Asociația Pro Vita Sibiu
39. Asociația Pro Vita Craiova
40. Asociația Crestin Ortodoxă Mama Olga
41. Fapte
42. Ortodoxia Tinerilor
43. Centrul de Studii privind Facerea Lumii
44. Fundatia Romana Pentru Cultura si Educatie Buna Vestire
45. Pro Vita Bucuresti
46. Alianta Familiilor din Romania
47. Asociatia Persoanelor cu deficiente de auz Darul Sunetului
48. Alianta Parintilor
49. Asociatia pentru Libertatea Romanilor
50. Liga Parintilor pentru Educatie
51. Asociatia Medicala Concordia 200652. ASCIOR
53. Uniunea Generala a Pensionarilor din Romania – filiala Berca
54. Extreme Adventure
55. Sfantul Stelian
56. Vatra Luminoasa
57. Asocia Juristilor pentru Libertate si Demnitate
58. Asociația Sfântul Acoperământ al Maicii Domnului Satu Mare
59. Asociatia FIREȘTE
60. Asociatia IOANNIS
61. Asociatia pentru Dezvoltare Sociala și Educationala
62. ARCUS Project.
[1]http://www.culturavietii.ro/2018/10/30/reducere-varsta-de-scolarizare-obligatorie-7-ani-acasa-efecte-negative/
[2]https://www.moorefoundation.com/articles/when-education-becomes-abuse
[3]http://stiripentruviata.ro/pozitia-colegiului-american-al-medicilor-pediatri-ideologia-genului-le-face-rau-copiilor/
[4]http://www.culturavietii.ro/2017/09/14/ideologia-transgender-tranzitie-pediatrie-abuz-asupra-copiilor/
[5]https://stiripentruviata.ro/folosirea-intensa-a-dispozitivelor-digitale-reduca-capacitatea-mentala-a-copiilor-nostri-psihiatrul-si-neurocercetatorul-manfred-spitzer-avertizeaza-parintii-si-profesorii/
Mihail Ortho Blog 
